Use LEFT and RIGHT arrow keys to navigate between flashcards;
Use UP and DOWN arrow keys to flip the card;
H to show hint;
A reads text to speech;
142 Cards in this Set
- Front
- Back
- 3rd side (hint)
Hernia Littre |
Hernie de div Meckel |
|
|
Flegmon piostercoral |
Evolutia netratata a unei hernii strangulate-necroza transforma purulent continutul sacului |
|
|
Ligamentul Nuck |
Echivalentul canalului peritoneo vaginal la femei |
|
|
Hernii congenitale femei |
H inghinolabiala H inghinoimterstitiala Hernia Cooper |
|
|
A |
B |
|
|
Bubunocel |
Hernie cu sacul la niv orif ingh superf |
|
|
H oblica externa directizata |
Defectul parietal este atat de mare incat oriff ingh se suprapun |
|
|
Punct herniar |
Sacul se gas la niv OIP |
|
|
Hernie interstitiala |
Sacul se gaseste proximal de inelul superficial in canalul inghinal |
|
|
Hernia Laugier |
Varietare de h fem in care Sacul se exteriorizeaza printr un orif al lig lacunar |
|
|
Hernia Berger |
H fem coexista cu H inghinala |
|
|
Diastazis |
|
|
|
Mastita acuta de lactatie, clinic: |
|
|
|
Mastita nou nascutulu |
Sanii apar mariti aspect 'sticla de ceas' |
|
|
Paramastite |
Inflamatia tesutului conjunctivo-adipos |
|
|
Supramastita |
Abces premamar La nivelul tesutului adipos premamar + trenee limfangita +adenopatie axilara |
|
|
Inframastita |
Paramastita de tip Abces retromamar, ce se prezinta 'in buton de camasa'
-san tumefiat, impins inainte - burelet edematos si fluctuent in santul submamar
Drenarea se face prin santul submamar
|
|
|
Proces infectios la nivelul glandelor sebacee ale areolei mamare |
Abces tuberos al sanulu |
|
|
Galactocel |
Forma nespecifica de infectie cronica a sanului
Practic este o tumora lichidiana ce contine lapte alterat si contaminat, ca urmare a blocarii canalului galactofor |
|
|
Sancrul mamar-ceva ciudat |
Nedureros, desi tendinta este catre distructia mamelonului |
|
|
Infectii cronice specifice ale sanului |
Tbc mamar-sectorectomie+trat tb Sifilis mamar Actinomicoza mamara-sursa contaminare pulmonara, prezinta secretie galbuie. Se practica sectorectomie |
|
|
Cand se recomanda tratament chirurgical in fibroadenomul mamar? |
|
|
|
Tumori Phyllodes |
Tumori benigne-insa cu ritm de crestere rapid si risc de degenerare sarcomatoasa #sectorectomie #mastectomie |
|
|
|
Chistul solitar al sanului Apare in premenopauza de obicei |
|
|
Metastazeaza mai repede, deoarece se dezvolta intr un volum tisular mai mic |
Cancerul mamar la barbati |
|
|
Semne ce pledeaza pentru malignitatea tumorii de san |
Duritatea , neregulat Fixitatea in parenchim, aderenta la tegumente Contur difuz, neregulatFixitatea in parenchim, aderenta la tegumenteRetractia mamelonaraAdenopatie satelita cu noduli mari, duri, nedurerosi Retractia mamelonara Adenopatie satelita cu noduli mari, duri, nedurerosi |
|
|
Markeri tumorali cancer san |
CA-15.3 ACE AFP |
|
|
Cancer de san metastazare la distanta |
Plaman Creier Oase Ficat |
|
|
Morfopat ulcere (localizari) |
|
|
|
Ulcer acut aspect |
<1cm diametru Hiperemie intensa Edem |
|
|
Ulcer cronic aspect |
Aspect pseudotumoral Calos, fibros In ulcerul gastric are dimensiuni impresionante |
|
|
Durerea in ulcer |
Iradiaza in coloana v subscapular 1 cm deasupra ombilic UD 2-3cm UG |
|
|
Simptome alarma ce propun endoscopie dig sup |
|
|
|
Ulcer gastric Rx |
|
|
|
Cel mai important semn radiologic in UD |
Deformarea in trifoi a bulbului, cu ingustarea lumenului |
|
|
Pirenzepina |
Antagonist M1 selectiv, efect atropinic dar fara modificari ale motilitatii, doar pe Hcl mediat vagal |
|
|
Misoprostol |
PgE1 |
|
|
Enprostil |
PgE2 |
|
|
Sucralfat se ia |
1h inainte de masa, 4/zi |
|
|
De nol |
Bismut coloidal Rol protectir pe mucoasa, si antibactrerian H pylori |
|
|
Medicatia anti H pylori |
IPP Amoxicilina Claritromicina/Metronidazol |
|
|
Indicatii chirurgicale ulcer gd |
|
|
|
Efecte secundare chirurgie ulcer gd |
Gastrita reflux. Sd dumping Sd ansa aferenta |
|
|
Anastomoze gd |
Billroth I sau pean gastroduodenala Billroth II sau gastrojejunala
*se excizeaza chirurgical o parte stomac, cu tot cu zone cu celule parietale, antru, pilor, bulb duodenal |
|
|
Tipuri vagotomie |
|
|
|
Nervul Latarjet |
Ram antetioara nerv vag, inerveaza vezica biliara El si cu ramura posterioara sunt conservate in vagotomia selectiva |
|
|
Infectii difuze |
Flegmon Fadceita necrozanta Gangrena gazoasa Tetanosul |
|
|
SIRS |
Sindrom rasp infl sistemic |
|
|
Semne celsiene |
Rubor Calor Dolor Tumofunctio laesa |
|
|
Semne generale SIRS |
Frison Febra Tahicardie Tahipnee Inapetenta Cefalee Greata |
|
|
Recoltarea probelor in infectie |
Se face in plin frison |
|
|
Examen macroscopic puroi |
|
|
|
#traiect fistulos anfractuos |
-traiectul nu este in pozitie decliva,->nu se evacueaza puroiul-> supuratie cronica |
|
|
faze abces |
faza presuprativa faza de abcedare faza de fistulizare |
|
|
tratament abces |
–înfaza inflamatorie: pungă cu gheaţă, antisepticeînfaza de abcedare: tratamentchirurgical(incizii, contraincizii, debridare, lavaj antiseptic, drenaj, pansament steril) |
|
|
def furuncul |
Infecţie stafilococică necrozantă a complexului pilo-sebaceu |
|
|
burbion |
sfacel necrotic alb, centrul unui conglomerat purulent numit furuncul |
|
|
complicatii furunculul fetei |
extensie limfatică şi vasculară a infecţiei cu complicaţii foartesevere (vena facială drenează prin vena angulară a nasului în vena oftalmică şide aici în sinusul cavernos → risc de tromboflebită şi chiar encefalită, cupotenţial letal |
|
|
hidrosadenita sinonime |
boala Verneuil abces tuberos |
|
|
glanda sudoripara apocrina |
glandesudoripare de 10-20 de ori mai mari, ramificate şi mai profunde decât celeobişnuite, produc secreţie vâscoasă cu miros caracteristic şi se găsesc înariile axilară, mamară, anală şi genitală |
|
|
hidrosadenita clinic: |
Local → mai multe stadii: iniţial seconstată o tumefacţie nodulară profundă pruriginoasă dură dureroasă aderentă la piele Regional:limfangită, edem (al braţului, etc.), impotenţă funcţională a membrului (fixareîn semiabducţie |
|
|
trat chirurgical hidrosadenita |
inciziiparalele cu pliurile de flexie, evacuare, debridare, lavaj, drenaj |
|
|
topografia mainii |
|
|
|
asociaza frecvent limfangita in infectiile mainii |
streptococul |
|
|
sistemul fascial al mainii delimiteaza dinspre posterior spre anterior: |
sp subcutanat dorsal->sp subaponevrotic dorsal->spatii subaponevrotice ale palmei, delimitate de septuri ce pornesc din aponevroza palmara in: loja tenara, mediopalmara, hipotenara. -> spatiu subcutanat palmar, in care se afla multiple septuri ce solidarieaza tegumentul la aponevroza palmara |
|
|
curiozitate |
pulpa degetelor are circulatie de tip terminal |
|
|
paronichie |
infectie periunghiala laterala |
|
|
eponichia |
infectie periunghiala bazala |
|
|
panaritii profunde |
tenosinovite, artite,osteite |
|
|
forme panaritii superficiale |
eritematos, flictenular, antracoid, periunghiale (paronichia – lateral, eponichia – bazal,subonichia – subunghial) |
|
|
linia Marc Isselin |
la jumatatea laterala a degetului linia pe care se face incizia in caz de panaritii profunde, fistulizante, trenante; este si linia de maxima fluctuenta |
|
|
etiologie panaritiu eritematos |
strep |
|
|
panaritii periunghiale aetiologie |
staf |
|
|
Apare pe faţa dorsală a primeifalange prin infectarea mai multor foliculi pilosebacei |
panaritiu antracoid clinic, se prezinta ca o flictena |
|
|
stiati ca |
tendonul si teaca sunt mai reistente la infectie decat osul/articulatia |
|
|
semnul 'clapei de pian' |
durere intensa la extenia pasiva a degetului (la tenosinovita degetelor 2,3,4) |
|
|
semiflexie antalgică (deget „încârlig”), - tumefacţia degetului - durere lancinantă a întreguluideget, exacerbată prin apăsarea fundului de sac sinovial proximal - durere intensă la extensia pasivă adegetului („semnul clapei de pian” ) - impotenţă funcţională - febră şi frisoane |
tenosinovita degetelor 2,3,4 |
|
|
inciziile in panaritiul osos |
incizii bilaterale, care să asigure undrenaj eficient |
|
|
tratament chirurgical tenosinovita police/deget mic |
- efectuat sub anestezie generală, presupune deschiderea tecii în două locuri: în regiunea antebraţului (incizielongitudinală lungă, cu abordarea fundului de sac antebrahial al tecii) şi înregiunea palmară (incizie longitudinală,imediat medial de eminenţa tenară cumenajare a N.median , respectiv incizie longitudinală la nivelul eminenţeihipotenare cu pătrundere în bursa ulnară), cu lavaj al tecii, drenaj,imobilizare a mâinii pe atelă în poziţie fiziologică, pansament antiseptic,antibioticoterapie |
|
|
tratament chirurgical in panaritiul articular aka srtrita supurata |
artrotomie(se deschide capsula articulară pe faţa dorsală a degetului, drenaj, lavaj cuantiseptice) sau rezecţia articulaţiei (se îndepărteaza capătul falangei saumetacarpianului) |
|
|
clavus |
batatura |
|
|
flegmonul comisural, chirurgical |
se abordeaza prin incizie in Y |
|
|
ghici: Este mai grav deoarece este „ ascuns” şipoate să fuzeze uşor spre antebraţ. Obişnuit complică o tenosinovită adegetelor II-IV prin ruperea spontană a fundului de sac proximal al tecii |
flegmon retrotendinos |
|
|
** |
in flegmoanele lojelor tenare si hipotenare, pe langa antibioterapie se recomanda imobilizarea |
|
|
necroza de coagulare şicaramelizarea glucidelor la peste |
100 grade c |
|
|
carbonizare la |
peste 600 grade c |
|
|
calcinare la peste |
1000 grade c |
|
|
glomerulii glandelor sudoripare se afla in.. |
derm profund *foliculii sebacei in derm intermediar, strabat membrana bazala (care daca nu e lezata in arsuri->restitutio ad integrum),strabat reteaua capilara dermica superficiala si ajung in epiderm |
|
|
arsura grad I |
eritem solar intereseaza epiderm superficial iritatia terminaţiilor nervoaseintraepiteliale determina prin reflexul de axon eliberarea de histamină şienzime vasodilatatorii, cu apariţia de eritem difuz, edem,
|
|
|
arsura grad II |
intereseaza epidermul in intregime, dar cu Mb bazala intacta continut lichidian sero-citrin, niciodata hemoragic; riscseptic, datorita deschiderii ductelor glandelor sebacee si sudoripare in mediulinchis, neaerat, proteic al flictenei care apare |
|
|
dauna in epiderm în întregime şi în grade variate dermul, fără însă sa-l depăşeasca |
arsura grad III continut sero-hemoragic ssu franc sanghinolent |
|
|
Stratul de ţesut afectat in arsura este preagros si forţa hidraulică nu-l poate ridica pentru a forma o flictena |
apare escara intradermica |
|
|
epitelizarea spontana in arsuri de gradul 4.. |
este teoretic posibilă doar dacădistanţa dintre buze1e plăgii este mai mică de 5 cm. |
|
|
sindrom circulattor in arsuri |
1.hipovolemie 2. hemoconcentraţie 3.tulburări hemodinamice |
|
|
sindrom hematologic in arsuri |
1. anemia 2. leucocitoza postagresivă 3. eozinofilia 4.scăderea numărului de trombocite |
|
|
socul postcombustional si suprafata corp |
Şocul postcombustional seinstalează la mai mult de 15% suprafaţă arsă, este franc la 25% şi grav la 50%din suprafata, cind poate apărea exitusul |
|
|
durerea in arsuri |
durere (intensă în arsurile degr.I-II, mult diminuată în cele de gr.lll şi chiar absentă în cele de gr.IV |
|
|
perioada de soc in arsuri |
1-3zile |
|
|
hipomotilitate şi hiposecretiedigestiva, asociate cu leziuni de mucoasă gastrică, ce vor conduce la apariţiade ulceratii gastrice in arsuri si altele |
Ulcer Curling |
|
|
ulcer Marjolin |
cancerizarea cicatricelor sau aulceraţiilor cronice dupa arsuri care au afectat tegumentul in toata grosimea |
|
|
valoarea minima de intretinut a diurezei la arsi |
40-60ml/h la electrocutati din cauza mioglobinuriei se doreste la 150ml/h |
|
|
tratamentul tulb renale in arsuri |
manitol furosemid |
|
|
grefarea in arsuri este recomandata |
in arsuri de grad 3 profund |
|
|
produc necroze de lichefiere, fărăbarieră de limitare, cu potenţial extensiv şi infectant, |
bazele tari |
|
|
clinic arsuri acizi anorganici |
escara uscata, de culoare variabilă(galben-negru), situata pe o suprafaţă edemaţiată şi înconjurate de un haloucongestiv. |
|
|
hipotermie sistemica sub |
35 grade |
|
|
faza reactiva in hipotermie |
33-37gr |
|
|
faza areactiva in hipotermii |
30-33gr se deprima functiile centrale |
|
|
coma hipotermica la |
28-30gr fibr v, stop |
|
|
af toracice care pun viata in pericol |
OBSTRUCTIACAILOR AERIENE PNEUMOTORAXUL HIPERTENSIV PNEUMOTORAXUL DESCHIS VOLETUL COSTAL HEMOTORAXUL MASIV TAMPONADA CARDIACA |
|
|
pneumotorax hipertensiv fizpat |
-comprimarea plamanului-scadere camp hematoza-suprimarea ventilatiei cupersistenta perfuziei -sunt dreapta stanga-deplasare mediastin-comprimare plaman contralateral- creste rezistenta vascularapulmonara -comprimarea – cudarea cavelor- scade intoarcerea venoasa-scade debitul cardiac-hipotensiune |
|
|
orificiul de pneumotorax deschis se num |
plaga suflanta |
|
|
linia Damoisseau |
in hidrotorax |
|
|
toracocenteza se practica.. |
- VI i.c. pe linia axilara posterioara cubolnavul sezand - IV – V i.c. pe linia axilara medie cu bolnavin decubit se practic daca volumul/debitul mari, pacient instabil |
|
|
complicatii hemotorax |
•hemotoraxulcoagulat•fibrotoraxul empiemulsecundar |
|
|
balans mediastinal |
miscareamediastinului spre partea sanatoasa in inspir si invers in expir |
|
|
respiratie paradoxala balans mediastinal aer pendulant |
volet costal |
|
|
cercul vicios Cournaud |
vasoconstrictie+hipersecretie in plamani apare la volet costal *hemivoletul e cu balans lol |
|
|
complicatii volet costal |
insuf resp coma hipercapnica |
|
|
volet angrenat |
cand nu exista miscare paradoxala adica nu bombeaza in expir, se infunda in inspir *voletele posterioare tind sa fie angrenate. cu cat e mai anterior, cu atat e mai complicat |
|
|
volet costal def |
-linii de fractura duble de celputin douacoaste) |
|
|
obiectivul principal in voletul costl |
Obiectiv principal = suprimareamiscarii paradoxale |
|
|
stabilizare pneumatica interna |
intubatiesi ventilare cu presiuni expiratorii pozitive |
|
|
volet costaal, tratament spital |
1.Stabilizarea pneumatica interna 2. Fixatoare externe 3. Osteosinteza 4. Suspensia |
|
|
riscuri stabilizare pneumatica interna |
•pneumotorax -infectie- stenoza traheala- embolie pulmonara- fistule traheo esofagiene-afectarea circulatiei de intoarcere |
|
|
clinic, in tamponada cardiaca |
-soc apexian disparut -zgomote cardiace asurzite-tahicardie -puls paradoxal -jugulare turgescente-hipotensiune |
|
|
conditie obligatorie in tamponada cardiaca |
*pericardul este intact sau cu leziune minima. Conditie obligatorie!! |
|
|
tratament tamponada cardiaca |
pericardiocenteza tip Marfan (•punctie subxifoidiana paramedianastanga cu ac indreptat spre scapula dreapta) toracotomie anterolaterala seefectueaza in spatiul IV intercostal |
|
|
revarsat Morel Lavalee |
practic este fluctuenta |
|
|
Matitatedecliva + timpanism |
hemopneumotorax |
|
|
deplasarea matitatii cardiace.. |
·Hemotorax masiv Pneumotoraxhipertensiv Hernie diafragmatica |
|
|
avem radiologic: Opacitatesegm. lobara totala + atractie mediastin + ascensiune diafragm
|
Atelectazie |
|
|
hipertransparenta subfrenica radiologic |
pneumoperitoneu |
|
|
trauma toracica violenta pe plamani |
dilaceraripulmonare,infiltrarehematicainterstitialasiintraalveolara |
|
|
trat chirurgical leziuni diafragm |
leziuni<10 cm - sutura; leziuni>10-15 cm - aloplastie, interpozitie de lambouri musculare; datorita gradientului presional defectele mici nuau tendinta de inchidere spontana |
|
|
DISJUNCTIILE |
fracturila nivel condrocostal,condrosternal |
|
|
cele mai expuse coaste traumatismelor sunt |
arcurile C4-C8 |
|
|
O FRACTURA COSTALA SE CONSOLIDEAZA IN.. |
20-25ZILE |
|
|
trat fracturi stern |
•fracturilefaradeplasare- repaus,antialgice,toaletarespiratorieriguroasa • fracturicu deplasare- reduceresistabilizarecu placi de osteosintezasaufire metalice |
|
|
in chilotoraxul posttraumatic, se face toracotomie daca |
•debit > 1500 ml timpde 5 zile,> 500 ml timp de 2saptamani;ligaturaductuluitoracicin amontesiin aval de leziune,implantareacapatuluidistal in vena azigos,suturatermino-terminala |
|
|
intubatie nazotraheala in obstr cailor aeriene in |
•suspiciunefractura coloana cervicala•respiratiespontana prezenta |
|
|
cricotiroidotomie se face in caz de |
intubatie orotraheala imposibila -traumatism facial -fractura coloana cervicala tehnic e mai simpla decat traheotomie, plus este evitata tiroida |
|